M-am trezit sambata dis-de-dimineata, pe la 6 fara ceva. Iar n-am dormit prea bine, doar aveam sa pornesc spre o aventura “extrema”, cel putin pentru mine. Am 23 de ani si n-am urcat niciodata cu adevarat pe munte, n-am stiut ce e hiking-ul si, ca sa fiu sincera, nici nu mi-am dorit sa stiu. Mi-a placut intodeauna ideea de aer de munte, dar nu si cea a ursilor sau a animalelor salbatice care ar putea sa-mi iasa in drum pe o poteca aflata la cateva mii de metri altitudine.
Ei, bine, vara asta am fost convinsa ca trebuie sa imi inving teama. Si ce bine ca m-am razgandit. Am trait una dintre cele mai frumoase experiente din viata mea, dar asta nu inseamna ca a fost usor. Mica mea aventura a inceput, asa cum iti spuneam, la 6 dimineata, a urmat un drum de peste doua ore cu masina pana la Rasnov si apoi mi-am intrat in rolul de drumet. Am urcat cam alte doua ore pe jos, timp in care picioarele aproape ca mi-au luat foc, dar odata ce am zis ca trebuie sa uit de ursi si alte “bestii” de padure, m-am bucurat de fiecare pas.
Am ascultat linistea, pentru prima data dupa foarte mult timp, mi-am adus aminte cat de frumos e cantecul apei care susura printr-un crang umplut de trilurile pasarilor, cat de bine miroase pamantul inca ud si ce verde frumos are natura pura. Nu-i deloc usor si chiar daca peisajul te ajuta sa uiti de durere, nu poti sa ai un drum lipsit de momente in care ai vrea doar sa stai, sa nu mai continui, mai ales daca e prima intalnire cu muntele. Odata ajuns la finish insa, recompensa te face sa iti spui ca ai mai urca de cate ori e nevoie, doar pentru a te afla in “varful lumii”.
A fost prima data cand am vazut cabana Malaiesti, un loc nepangarit de tehnologie, unde semnalul de la telefon este un lux si oamenii sunt printre cei mai frumosi pe care i-am intalnit. A fost o vacanta scurta de o zi si o noapte, cu multe prime experiente – am mangaiat pentru prima data un cal, a fost prima data cand am vazut o Floare de Colt, cand am reusit sa ascult doar vantul dupa mult, mult timp si prima data cand am vazut de aproape o capra nearga. Am mancat tochitura facuta la ceaun, am stat la povesti cu cabanierul si salvamontistii, am gustat cea mai buna prajitura de casa cu ciocolata si miere si nu am simtit cand a trecut noaptea.
As fi vrut sa mai stau cateva zile, chiar si fara semnal la telefon, cu gandul la ursii care misuna prin padure si cu dusul improvizat de afara. Simt ca aventura mea cu muntele abia incepe si ca urmeaza multe alte intalniri.
P.S: Oricand planuiesti o astfel de excursie si mai ales daca e pentru prima data, lasa pantofii sport, blugii si gentile acasa si mai ia cu tine unul sau doi parteneri de drum! Vei vedea ca rucsacul, bocancii si hainele sport iti vor fi cei mai buni prieteni pe potecile inguste :).
Ce port
Hanorac H&M
Pantaloni sport H&M
Bocanci Quechua
Cu drag,
Corina M.